decembrie 1, 2022
Studiile moderne de nutritie arata ca un organism sanatos are nevoie de o hrana bogata in nutrienti de calitate, acestia fiind continuti in procent ridicat de catre alimentele ce pot fi consumate crude. Aceste alimente inafara de minerale si vitamine, nealterate de procesul de preparare termica, vin si cu un aport de enzime, atat de necesare desfasurarii corecte a proceselor chimice din organism.
Inima este organul reprezentativ al aparatului cardiovascular cu rol vital in circulatia sangelui, de aceea necesita mentinerea ei in parametri optimi de functionare. Stilul de viata sanatos cuprinde si capitolul alimentatie ce poate fi astfel coordonat incat alaturi de miscare, odihna si voie buna, sa ajute in mentinerea unui tonus vioi.
Muschiul inimii are nevoie de fitonutrienti, ce sunt compusi vegetali, deci produsi de plante ce au proprietati antioxidante si care protejeaza impotriva actiunii radicalilor liberi, sunt anticancerigeni si antibacterieni, detinand totodata rol si in regenerarea celulara, in prevenirea si repararea tisulara, deci si in prevenirea afectiunilor cardiace.
Medicina traditionala mondiala recomanda din antichitate consumul acestor compusi vegetali, care au fost recent sub lupa cercetatorilor, acestia concluzionand ceea ce traditia recomanda in materie de sanatate, argumentand stiintific beneficiile fitonutrientilor, utilizati tot mai mult in industria farmacologica. Fitonutrientii sunt continut in fructe, legume, verdeturi, ierburi aromatice, plante si flori comestibile. Dintre tipurile de fitonutrienti, doar o mica parte a fost studiata in profunzime, compusii vegetali ramanand un capitol deschis stiintei. Ayurveda este cea mai complexa ramura traditionala care utilizeaza proprietatile distincte ale diverselor vegetale ce actioneaza pe categorii de organe, tamaduind chiar si boli considerate incurabile.
Iata cateva categorii de fitonutrienti benefici inimii:
-fitoestrogenii, care au efect pozitiv asupra metabolismului lipidic, ajutand vasele de sange. Sunt continuti in soia si produsele derivate ale acesteia, nuci si seminte (in special de in si canepa), fructe (cu precadere mere) si legume (in usturoi)
– fitosterolii care au rol in reducerea colesterolului nociv din sange si a numarului de trigliceride. Se gasesc in sofran, in semintele plantelor oleaginoase (susan, dovleac), in leguminoase (soia) si in boabele cerealelor
– carotenoizii, care sunt antioxidanti puternici, precursori ai vitaminei A, ce au rol in incetinirea procesului de imbatranire. Un carotenoid important pentru inima este licopenul. Acesta este un puternic antioxidant continut in fructele si legumele rosii (rosii, rodii, pepeni verzi, grapefruit rosu, papaya, cartofi dulci) asociat reducerii riscului aterosclerozei si a bolilor cardiovasculare, prin scaderea colesterolului nociv. Aici putem vorbi de procesarea prin fierbere, dar mai bine doar prin incalzire la max 40 de grade (ca soarele vara), intrucat rosiile isi sporesc cantitatea de licopen si favorizeaza absobtia, mai ales daca sunt consumate cu adaos de uleiuri presate la rece, ca in salate. Uleiurile presate la rece, in special, favorizeaza absorbtia in organism a vitaminelor din carotenoizi, intrucat acestia sunt liposolubili (se dizolva in grasimi). Avocado ajuta la absorbtia carotenoizilor.
– polifenolii, care sunt compusi vegetali cu rol antioxidant si antiinflamator, ce ajuta la protejarea vasele sanguine, la reducerea tensiunii arteriale si la scaderea colesterolului nociv, pot impiedica formarea cheagurilor de sange si imbunatatesc fluxul sanguin. Din clasa polifenolilor face parte si resveratrolul, cel mai puternic antioxidant cunoscut, care este anticancerigen si antiinflamator. Resveratrolul este continut in vegetalele inchise la culoare (struguri negri, afine, mure, vinete…) si incetineste procesul de imbatranire, protejeaza inima prin reducerea tensiunii arteriale, relaxarea vaselor de sange si imbunatatirea circulatiei sanguine. Cea mai mare cantitate de resveratrol o contine o specie de trestie japoneza, din care se obtine ceaiul Itadori, folosit ca remediu natural in combaterea problemelor cardiovasculare si a atacului de cord
Printre alimentele bogate in polifenoli se numara: condimentele, pudra de cacao cruda, naturala, fructele de padure (cu precadere in afine,mure, aronia), nucile si semintele, varza rosie, soia, fasolea neagra.
– acizii grasi (de tip omega 3, 6 si 9), care sunt esentiali in buna functionare a organismului si sunt obtinuti doar prin dieta. Calitatile lor constau si in asigurarea unei bune functionalitati a sistemului cardiovascular prin actiunea pozitiva asupra tensiunii arteriale, asupra nivelului de trigliceride, prin incetinirea procesului de depunere a placilor de aterom pe vasele de sange, prevenind astfel ateroscleroza, prevenind tulburarile de ritm cardiac si participand la metabolizarea rapida a lipidelor si a cresterii colestrolului bun din sange. Cantitati insemnate de omega 3 se gasesc in uleiurile de peste, in pestii de apa rece (somon, macrou, sardine, ton), in krill (un tip de crevete) si ulei de krill, in alge, in semintele de in, de rapita, de dovleac, de susan, precum si in uleiurile acestora, in nuci si ulei de nuci. Raportul optim de acizi omega 3 si omega 6 o ofera semintele de canepa, care sunt incarcate si cu alti nutrienti benefici pentru inima si vasele de sange.
Seminte bogate in omega 6 si Omega 9 sunt semintele de chimen negru (negrilica), pe linga continutul bogat in minerale, vitamine si antioxidanti, ce le recomanda ca superaliment.
-saponinele, care sunt fabricate de plante ca mecanism de aparare impotiva daunatorilor, au efect de spumare si emulsionare, se consuma cu masura intrucat pot afecta absorbtia anumitor substante nutritive in intestine, regleaza colesterolul si tensiunea arteriala. Ele sunt continute de vinete, sparanghel, soia, fasole, mazare, linte, ardei, quinoa.
– vitaminele din complexul B, in special vitaminele B12 (folat) si B6 (piridoxina), care protejeaza impotriva formarii placilor de ateroscleroza si a cheagurilor, si care mentin flexibilitatea vaselor de sange, precum si vitamina B3 (niacina), care stimuleaza cresterea nivelului de cholesterol bun (HDL) cu efect benefic asupra inimii si a vaselor de sange. Carnurile, laptele si ouale contin vitamina B12, dar exista si alimentele vegetale ce pot constitui surse semnificative de de B12 si anume: cerealele, ciupercile (in special ciupercile Shiitake), algele marine.
– vitamina C, care intareste peretii vaselor de sange si este continuta in patrunjel verde, citrice si fructe verzi (corcoduse verzi, mere verzi, kiwi) si vitamina E (tocoferolul), care protejeaza membranele celulare impotriva peroxidarii lipidelor, avand rol in reducerea riscului bolilor cardiace coronariene si care poate fi consumata din uleiuri presate la rece din germeni de porumb, de masline, de floarea soarelui, din linte, carne de vita, branzeturile proaspete (vitamin E scade in continut, cu trecerea timpului). Murele contin cantitati mai ridicate de vitamin E, fata de alte fructe. Ambele vitamine au efect antioxidant, actionand asupra radicalilor liberi si stimuleaza sistemul autoimun al organismului, fiind esentiale in refacerea tesuturilor lezate.
– mineralele specifice inimii, si anume magneziu, potasiu si calciu, aceste minerale contribuind la intarirea muschiului cardiac, protejarea impotriva palpitatiilor, a aritmiilor si a carceilor, mentinerea tensiunii arteriale in parametri optimi. Surse alimentare de magneziu: legumele cu frunze verzi (spanac, varza Kale), nucile si semintele (de dovleac si de migdale in special), peste gras, boabe de soia, avocado, banana, cacao cruda, ierburi aromatice uscate (coriandru, marar, salvie, busuioc)
Surse alimentare de potasiu: banana, spanac, cartofi, prune uscate, avocado, pepene rosu, ardei gras
Surse alimentare de calciu: sardine, somon, tofu, varza Kale, fasole, migdale, nap
Seleniul organic protejează organismul de stresul oxidativ deteriorant si este o sursa minerala de producere a coenzimei Q10, protector cardiovascular esential in functionarea inimii, iar siliciul este mineralul ce asigura rezistenta si elasticitatea tesuturilor cardiovasculare, avand un usor efect vasodilatator si de scadere a tensiunii arteriale. Alimente bogate in seleniu din surse vegetale sunt seminţele şi nucile, drojdia de bere, germenii de grâu, usturoiul, ceapa, lucerna, iar din surse animale sunt: produsele lactate, ouăle, ficatul şi peştele.
Alimente bogate in siliciu sunt: orezul, meiul, orzul, semintele de susan, hrisca, banane, varza, morocvi.
– fibrele care reduc nivelul colestrolului nociv si stimuleaza tranzitul intestinal, eliminand substante periculoase din organism, participand astfel la detoxifierea sangelui, si reduc absorbtia glucozei in sange. Printre alimentele bogate in fibre alimentare se numara cerealele, fasolea si lintea, verdeturile, legumele si fructele.
Consumul fitonutrientilor poate fi realizat prin adaugarea acestora in dieta zilnica, diversificat si echilibrat, mai ales in stare cruda, fara a-i altera prin procesare. Consumati fructe crude neamesecate cu alte ingrediente intrucat acestea se digera primele si intra in fermentatie daca sunt amestecate. Salatele crude ar fi bine sa insoteasca prepratele gatite, fie din carnuri sau din cereale si leguminoase, intrucat aceste salate, pe langa nutrientii valorosi si fibrele din compozitie, contin si enzime ce ajuta la digerarea preparatelor. De asemenea salatele din verdeturi si /sau legume pot fi consumate de sine statatoare si imbogatite cu seminte si ierburi aromatice, cu uleiuri presate la rece si suc de citrice.
Ceaiurile si tincturile din plante aromatice pot servi ca sursa concentrata de fitonutrienti, cu observatia ca aceste se pot consuma oxcazional sau in cure, dar pe perioade scurte, dupa care se face o pauza si se continua cura.
Un regim alimentar pentru sanatatea inimii nu este unul restrictiv din punctul de vedere al ingredientelor (aveti o paleta foarte diversa in insiruirile de mai sus), ci restrictiv din punctul de vedere al prepararii nocive a ingredientelor si al abuzului in ce priveste unele alimente ce ataca muschiul cardiac si vasele de sange. Astfel, trebuie consumate cu masura :
– sarea, care favorizeaza cresterea tensunii arteriale si rigidizarea vaselor de sange
– grasimile saturate al caror exces se depune sub forma de colesterol pe vasele de sange (grasimile saturate le gasim in foarte mare pondere in grasimile animale: slanina, carne grasa, produse lactate grase). Un produs care poate constitui exemplu in modul de preparare si asociere este untul clarificat, o grasime folosita din vechi timpuri in India si care se obtine din untul de vaca, prin fierbere, la foc mic, pana se ard grasimile nocive, care apoi sunt indepartate prin strecurare, urmand ca dupa raciere, produsul solidificat obtinut si denumit ghee, sa fie folosit de sine statator pentru curatatea colonului prin administrare dimineata, pe stomacul gol, cam a unei lingurite de produs. Acest tip de curatare a colonului, asigura si o purificare a sangelui. Doar ca asociind ghee cu zahar sau cu alti carbohidrati (la prepararea dulciurilor sau a diverselor sosuri care apoi asezoneaza mancaruri cu multe ingrediente), nu mai are acelasi rol benefic, ci favorizeaza depunerile nocive de grasimi si cresterea nedorita in greutate.
– prajelile in ulei, chiar si ale legumelor, intrucat prin ardere uleiurile genereaza hidrocarburi nocive
– zaharul si dulciurile rafinate din produsele de panificatie si de cofetarie
– homocisteina din cafea si tutun
In concluzie, o alimentatie favorabila organismului, care sa sustina implicit si sistemul cardiovascular ar trebui sa cuprinda cat mai multe fructe si legume crude, leguminoase, nuci si seminte. Leguminoasele, asociate corect in meniuri si anume cu cereale (spre exemplu asocierea linte si orez, caracteristica popoarelor asiatice), pot furniza proteine complete precum carnurile, iar atunci se pot reduce considerabil cantitatile de carne din ratia alimentara.
Retete din cuprinsul site-ului, benefice sistemului cardiovascular:
1. SALATA FESTIVA PICANTA, CU VARZA ROSIE SI SEMINTE
2. SALATA CU AVOCADO SI CONOPIDA CRUDA
3. SALATA DE MOROCOVI CRUZI, CU MIX DE SEMINTE SI FRUNZE DE BUSUIOC
4. BAUTURA CU LAPTE DE COCOS, SEMINTE DE CHIMEN NEGRU SI MIRODENII
5. SALATA DE GULIE, CU SEMINTE DE CANEPA SI FRUNZE DE PAPADIE
6. SALATA CU SPANAC DE TOAMNA SI AVOCADO
7. SMOOTHIE ENERGIZANT SI ANTIOXIDANT, CU SEMINTE DE CANEPA
8. VARZA SI CARTOFI DULCI, CU SEMINTE DE CORIANDRU SI MARAR
9. SUPA CREMA DE ROSII SI ARDEI, CU SEMINTE DE CANEPA SI OREGANO VERDE
10. SALATA DE MORCOVI, STEVIE SI PATLAGINA, CU DRESSING DIN SEMINTE DE CANEPA
11. SALATA DE CASTRAVETI, CU FULGI DE OVAZ SI SEMINTE DE CHIMEN NEGRU
12. SUPA CREMA DE ROSII, CU OREGANO SI SEMINTE DE CHIMEN
13. SALATA DE FASOLE NEAGRA, CU FRUNZE DE SUSAI SI MIRODENII
14. CARTOFI DULCI, CU VARZA CRUDA SI MIRODENII
15. BUDINCA RAW VEGANA, DE AFINE
16. CHEESECAKE RAW VEGAN, CU AFINE
17. LAPTE DE CAJU, CU SEMINTE DE RODIE
18. SALATA DE FRUCTE DE PADURE, CU MIRODENII
19. SALATA DE MORCOVI, CU NUCI SI STAFIDE
20. VARZA DE BRUXELLES, CU MORCOVI SI MIRODENII
21. CIORBA DE CARTOFI DULCI, CU TARHON USCAT
23. MOUSSE DE AVOCADO, CU PUDRA DE ROSCOVE
24. SMOOTHIE DE MERE, CU FISTIC SI SCORTISOARA
25. TARTA RUSTICA, RAW VEGANA, CU MERE
26. SIROP DE ZMEURA, CU MIRODENII SI GHEATA
27. MEI FIERT CONDIMENTAT, CU SPANAC SI ARDEI CAPIA
28. SUPA CREMA DE OREZ INTEGRAL, CU LEGUME SI ANASON
29. TOCANA DE CIUPERCI SI SPANAC, ASEZONATA PICANT
30. MOUSSE DE AVOCADO, CU GRAPEFRUIT SI CARDAMON
31. TARTA RAW VEGANA, CU ZMEURA LIOFILIZATA
32. SMOOTHIE DE PEPENE ROSU, CU SEMINTE DE CANEPA SI MENTA
33. APERITIV FESTIV RAW VEGAN, CU ZUCCHINI SI AVOCADO
34. SALATA PROBIOTICA DE VARZA CRUDA, CU AVOCADO
35. SUPA DE CARTOFI DULCI, CU GHIMBIR SI TURMERIC
36. OREZ INTEGRAL, CU LEGUME CRUDE, PUDRA DE SUMAC SI PATRUNJEL
38. PARFAIT RAW VEGAN, DE ZMEURA
39. MIC DEJUN RAW VEGAN, CU SEMINTE DE CHIA SI ALUNE DE CAJU
40. SALATA DE MORCOVI, MERE SI MIGDALE, CU DRESSING DE MIERE SI LAMAIE
41. CARTOFI DULCI, CU TARHON, PIPER SI FLORI DE GALBENELE
42. SMOOTHIE DE PATRUNJEL VERDE, CU SEMINTE DE IN, PIPER SI DROJDIE INACTIVA
43. APERITIV CU AVOCADO SI FRUNZE DE LAMAITA
44. BOMBOANE RAW VEGANE, CU SEMINTE DE RODIE
45. SIROP CRUD DE AFINE SI MURE, CU BUSUIOC