februarie 11, 2017
PROBIOTICELE compun microflora benefica, ce implica dezvoltarea bacteriilor daunatoare la nivel intestinal. Bacteriile cu efecte benefice au fost descoperite la inceputul secolului XX de catre cercetatorul rus Ilya Ilyci Menchnikov (1913).
Ele favorizeaza pastrarea unui sistem gastro intestinal sanatos, influentand favorabil sistemul imunitar. Atata timp cat ele au capacitate de distrugere a bacteriilor nocive si se gasesc in stare naturala, in mediul inconjurator si in componeneta unui anumit tip de hrana, sunt definite ca antibiotice naturale.
Rolul lor extrem de important in a creste capacitatea de autoaparare a organismelor impotriva actiunii agentilor patogeni, determina recomandarea consumului acestora. Prezenta microflorei probiotice din antibiotice naturale in sistemul digestiv faciliteaza si sinteza si metabolizarea nutrientilor (vitamine, minerale, antioxidanti), asigurand hranirea corecta, deci echilibrul si sanatatea intregului organism.
Muraturile in saramura contin Lactobacillus Brevis, Lactobacillus Plantarum, si alte probiotice naturale, fata de cele in otet care nu permite dezvoltarea acestora. Legumele murate (varza, gogonele, ardei, conopida) sunt antice metode de conservare, care contin in cantitati mari probiotice. In lume sunt renumite cateva retete specifice, pe baza de varza murata: sauerkraut- din Germania, curtido- din El Salvador, kimki- din Coreea.
Bauturile fermentate constituie și ele o valoroasa sursa de culturi probiotice. Unele au la baza drojdia de bere, dintre acestea renumite fiind kvasul rusesc, miso japonez si socata romaneasca (care prin intemediul printului Charles este comercializata cu succes in Anglia). Altele au la baza ciuperci cum este kombucha, bautura fermentata originara din China, preparata din ceai negru sau verde indulcit, in care se adauga ciuperca de kombucha, bogata in microorganisme benefice sanatatii.
Lactatele fermentate, dar cu observatia ca dintre acestea se recomanda consumul în special al kefirului, cu spectrul cel mai larg de probiotice (conține 10 specii, fata de iaurt care conține doar 4), ce se recomanda si celor cu intoleranta la lactoza, cu moderatie desigur, intrucat probioticele continute consuma zaharurile cauzatoare de probleme.
PREBIOTICELE constituie hrana pentru probiotice si sunt fibre alimentare (poliglucide si oliglucide) continute de anumite alimente naturale, care odata ingerate nu se digera la nivelul colonului, ci sunt devorate de probiotice, de bacteriile bune, agentii patogeni neavand capacitatea de a le hidroliza. Astfel creste populatia microflorei intestinale benefice marind imunitatea organismului. Printre alimentele naturale prebiotice se pot enumera: ceapa, prazul, usturoiul, fulgii de ovaz, sparanghelul, cicoarea, anghinarea, gulia, sfecla, verdeturile, fructele.
SIMBIOTICELE sunt asocierile de tip biosistem dintre ingrediente ce constituie probiotice si cele ce constituie prebiotice, sau ingredientele in care coexista aceasta asociere, cum este cazul drojdiilor. Dietetica valorifica cel mai bine alimnetatia bazata pe simbiotice si asigura hrana cea mai sanatoasa pentru organism.
Atat timp cat in alimentatie sunt prezente in cantitati favorabile probioticele, prebioticele si simbioticele, flora intestinala este una utila, cu capacitate mare enzimatica, ce favorizeaza hranirea corecta a tuturor organelor, cu toate celelelate avantaje:
– intaresc sistemul imunitar
– scad nivelul colesterolului nociv
– regleaza glicemia
– combat obezitatea
– normalizeaza tensiunea areteriala
– protejeaza impotriva cancrului
– ajuta in combaterea si tratarea bolilor autoimune
Pe lista alimentelor cu efect antibiotic sunt inscrise:
– plantele aromatice, mirodeniile si condimentele: cuisoare, busuioc, menta, salvia, rozmarin, cimbru, oregano, chimion, chimen, cardamon, fenicul, anason, tarhon, maghiran, coriandru, patrunjel, marar, dafin, mustar, ghimbir, hrean, piper, ardei iute,
– arborele de ceai
– mierea de albine si produsele apicole
– argintul coloidal
– ciuperca Reishi, originara din China, foarte rara
– fructele de padure si goji
Unele dintre acestea pot fi ingerate si sub forma de suplimente alimentare (pudre, uleiuri sau tincturi), care administrate pe termene mai lungi, sub forma de tratament, isi sporesc eficacitatea.