februarie 4, 2014
Vreti sa va mentineti un nivel scazut de glucoza si de grasimi saturate in organism?
Apelati la hrisca, numele generic al unor plante ierboase cu proprietati superioare cerealelor integrale. Datand de mii de ani mai intai in alimentatia popoarelor din sud estul Asiei, mai apoi in a multor regiuni de pe glob, hrisca este astazi recunoscuta de catre nutritionisti ca fiind planta cu cei mai multi aminoacizi, bogata in proteine si fara gluten, ceea ce o recomanda in mentinerea sanatatii si ca remediu in diverse afectiuni.Ca si cerealele integrale, are proprietatea de a scadea absobtia grasimilor saturate si a zaharurilor din alimentele consumate, fiind totodata si un corector de aciditate in organism. Sursa importanta de vitamine din complexul B si E, de saruri minerale (printre care: fier, zinc, seleniu, calciu, mangan, fosfor, magneziu) si de antioxidanti, hrisca prezinta un compus de valoare, rutinul, cu importantul rol de protector venos. Consumul de hrisca datorita flavonoizilor continuti protejeaza sistemul cardiovascular, regleaza tensiunea arteriala, scade nivelul colesterolului nociv, protejeaza impotriva aterosclerozei si a fragilitatii vasculare, stopeaza coagularea trombocitelor, combate hemoragia. Hrisca contine un tip de fitonutrienti anticancerigeni, reglatori hormonali si protectori ai inimii. Cu un continut ridicat de zinc, cupru, mangan si potasiu si mare biodisponibilitate (raport intre substanta activa si viteza de absobtie a sa in organism) in organism, consumul de hrisca este important pentru mentinerea echilibrului de acizi din sange, consolidarea sistemului imunitar, si protectie impotriva dereglarilor neurodegenerative. Magneziul din hrisca este continut intr-un procent ce protejeaza impotriva osteoporozei, a bolii Altzheimer si relaxeaza vasele sanguine. Hrisca este pseudocereala ce constituie alternativa pentru grau, putand fi consumata de cei cu intoleranta la gluten, cat si de diabetici, deoarece contine mai putine glucide decat orezul, cat si un tip de inositol, substanta implicata in mecanismele de reglare a sintezei de insulina. Bogata in fibre insolubile, hrisca accelereaza tranzitul intestinal si reduce secretia acidului biliar.
ATENTIE ! Hrisca contine fagopyrina, o substanta toxica ce poate provoaca la unele persoane fenomenul de fotosensibilizare.
In bucatarie, hrisca este de mare pret pentru japonezi, care o consuma atat ca planta verde, in primele stadii de dezvoltare cat si ca fructe, sub forma de faina, din care prepara vestitii taitei soba. De asemenea coreenii sunt mari consumatori de hrisca, dar si rusii si polonezii, modovenii, chiar si francezii. Ea poate fi consumata atat in forma cruda, cat si fierta, sub forma de faina, in produse de panificatie, salate, supe, ciorbe si dulciuri. Mierea florilor de hrisca este una de culoare maronie si foarte parfumata. Calitatile semintelor de hrisca sunt din ce in ce mai apreciate, studiile nutritionistilor precizand ca este important sa le consumam cat mai crude, mai cu seama ca lasate la hidratat cateva ore, capata emolienta si sunt foarte gustoase, astfel ca putem obtine excelente salate, alaturi de legume, de fructe si de cereale, in combinatie cu acestea din urma obtinandu-se proteinele vegetale complete, atat de importante pentru vegetarieni, reprezenatand
inlocuitorul ideal al proteinelor din carne.