Doriti sa va hraniti si protejati pancreasul ?

Consumati des radacina de topinambour, radacina plantei folosita de amerindienii tribului Topinambas si adusa in Europa de catre francezi, care si astazi se numara printre principalii cultivatorii. Topinamburul, numit si nap porcesc, morcov porcesc, para iernatica, mar de pamant, este cultivat ca leguma si are tuberculii bogati in substante valoroase pentru sanatatea organismelor ce-l consuma, fiind un aliment utilizat mai ales in timpul iernii, rezistand din octombrie pana in aprilie, in conditii corecte de depozitare. Ca planta, topinamburul este inrudit cu floarea soarelui, avand florile asemanatoare, dar mai mici, mai delicate. Partea vegetativa a plantei se usuca iarna, iar primavera regenereaza din tuberculii subterani, fiind deosebit de prolifica.Tulpina si frunzele au in compozitie triptofan, leucine si provitamina A (betacaroten). Rizomii plantei sunt foarte bogati in inulina, o polizaharida naturala unica, cu un procent de 95 % fructoza, aceasta actionand benefic in tractul digestiv, ajutand pancreasul prin reglarea secretiei de insulina si  legand totodata de ea substante toxice pentru organism, participand astfel la eliminarea lor, deci fiind un excelent detoxifiant. Topinamburul este considerat cel mai mare depozit de inulina din natura.Trebuie mentionat ca organismal uman nu are capacitatea de a procesa inulina, de aceea napii proaspat culesi nu se recomanda a fi folositi imediat, ci trebuie tinuti o perioada in camara, pentru ca inulina sa se transforme printr-un proces natural, in fructoza. Alt avantaj al consumului de topinambur este acela ca are in continut proteine si aminoacizi, dar este lipsit de grasimi si de amidon, ceea ce il recomanda ca protector impotriva obezitatii si a diabetului, prevenind si tratand aceste afectiuni. Totodata este bogat in minerale (potasiu, fier, fosfor, iod, cupru, calciu, magneziu, mangan, sodiu, siliciu), in vitamine din complexul B (niacina/B3 si tiamina/B1), A si C. Compozitia nutritiva a acestui tip de nap il recomanda impotriva colesterolului nociv, in reglarea tensiunii si preventia bolilor de inima, a aterosclerozei, in reglarea trigliceridelor in organism, in cresterea imunitatii. Consumul de topinambur trateaza candidoza digestiva intrucat regleaza Ph-ul, tranformandu-l intr-unul alcalin, si  favorizeaza dezvoltarea bacteriilor bune din intestine, normalizand flora intestinala si regland tranzitul intestinal. Topinamburul este denumit si inamicul “grasimii” deoarece scade apetitul, topeste grasimile nocive din organism, are functie hepatoprotectoare, sporeste cantitatea de bila si regleaza metabolismul. De asemenea acesta are efecte anticancerigene, sucul crud de topinambur revitalizeaza organismul stimulandu-i toate functiile, imbunatatindu-i activitatea cardiaca.

In bucatarie, topinamburul a fost des utilizat, mai ales pana la raspandirea cartofului, apoi mai rar. Cu trecerea timpului si cu aparitia preparatelor tot mai sofisticat prelucrate, topinamburul a fost  considerat mancarea saracului sau baza de hrana pentru animale. Acum insa, cand studiile moderne in nutritie i-au redovedit valoarea, se recomanda prepararea lui cat mai mult in stare cruda, in salate, copt sau fiert in abur pentru a-si pastra textura, in ciorbe si supe crema.